E ca si cum mintea mea a uitat procedeul prin care kilograme intregi de informatii semi-inutile sunt indesate in ea doar pentru a fi complet uitate o saptamana mai tarziu. Mintea mea credea ca a scapat de lucruri de genul asta.

Hmm… “mintea mea” suna cam aiurea… hai sa ii spun in schimb “Gogu’”, pentru o referinta cat mai usoara.

Gogu’ credea ca a scapat de inghititul fara rost, si pe de rost, a sute de propozitii care oricum nu o sa ii foloseasca la nimic, niciodata, nicaieri. Spre exemplu, Gogu’ nu isi poate imagina de ce la liceul ala cu profil economic a trebuit sa invete despre logaritmi, integrale, grupuri, inele, numere cu caciulita d-asta “^” deasupra (nu am habar cum se numesc), cand singurele operatii matematice de care ar fi putut avea nevoie vreodata in viitoarea sa viata cu profil economic sunt inmultirea, impartirea, adunarea, scaderea si cel mult ridicarea la patrat sau radicalul.

Gogu’ nu intelege de ce trei sferturi din literatura romana cu care a luat contact in liceu si gimnaziu este legata de existentialismul taranului roman. De la Nechifor Lipan - cioban pana la moarte - pana la Ilie Moromete - un adevarat guru al literaturii romane din cate am inteles - peste tot vezi numai tarani care isi dau cu sapa in cap unul altuia, iar noi stam si analizam ca prostii un substrat al acestei batai cu sapa care ii face pe acesti tarani sa para un fel de… Asimov ai muncii pamanturilor, un fel de Friedrich Nietzsche al filozofiei taraniste.

Gogu’ nu isi aduce aminte sa fi facut informatica la liceu. Isi aduce aminte despre un presupus “laborator de rasnite” insa.

Gogu’ a crezut ca a scapat de toate prostiile astea cand a terminat cu licel si a devenit - tineti-va bine - student. Ooh da, studentia… singurul lucru care il impinge pe un licean prin cei patru ani de plictiseala, chin matetic, literatura comunista, si tarani literari.

Toti liceeni au impresia ca odata ajunsi studenti, totul se termina… le ia dracu’ de concepte matematice de care nu o sa am nevoie in mileniul asta, la revedere contabilitate cretina (<-aceaasta afirmatie nu se aplica celor care au studiat contabilitatea si care sunt acum contabili), la revedere tarani handicapati ai literaturii noastre fabuloase... la revedere ba!

Ei bine toti liceenii au dreptate se pare. Ca student o duci foarte bine... nu iti trebuie X note pe semestru ca sa iti poata incheia cineva media, nu e obligatoriu sa te prezinti la cursuri (desi... nu strica sa fii prezent la cursurile unor profesori), nu ai teme pentru acasa, dar mai ales nu prea stie nimeni cine esti. La liceu e foarte usor pentru un profesor sa iti memoreze numele... la facultate e greu sa il tii minte pe ala de pe randul 6 care asculta muzica in loc sa noteze aberatiile mele despre drept comercial.

De notat de asemenea ca nu toti studentii o duc asa bine. Ar fi de mentionat si acei studenti care traiesc sub o frica permanenta, din cauza ca au profesori total sariti de pe fix, din cauza ca sesiunea la ei este nu o examinare semestriala ci o noua etapa de chinuri psihice si poate fizice.

Majoritatea celor mentionati mai sus studiaza la facultati de stat si refuza sa recunoasca aceste lucruri pentru ca facultatile de stat sunt cele mai bune facultati din rRomania, punct. Nu exista alternativa numita "facultate particulara". Exista doar facultate de stat sau suicid.

(cei ofensati se pot orienta catre /b/ pentru consiliere)

Deci, Gogu’ s-a cam relaxat de cand s-a terminat cu logaritmii si cu Ion. Gogu’ a trecut usor prin prima sesiune, si aproape la fel de usor printr-a doua, minus doua restante.

Acum, Gogu’ incearca sa absoarba suficiente informatii inutile despre Bazele Managementului - inutile pentru ca Gogu’ se specializeaza pe arta de a fraierii oamenii (marketing, adica) din anul doi - insa nu prea mai stie cum.

Mintea mea - Gogu’ - s-a dezobisnuit de memorarea inutilitatilor, si acum eu ma chinui sa indes in ea aberatii manageriale care nu prezinta nici un interes pentru mine.

Ma scuzati daca pierdeti sirul pe parcursul articolului, dar eu am pierdut sirul scriindu-l.

-HellSpawn.

Ei bine, am gasit o poza. Cum de a ramas in telefon, sincer nu imi pot imagina din moment ce am “taiat” pozele din telefon, dar nu asta conteaza.

Veti putea observa in urmatoarea poza care este atmosfera de la White Horse, si cat de simplu este sa te transformi in elf dupa ce ti-au trecut prin organism vreo sapte beri (sau mai multe, nu am reusit sa duc numaratoarea la cap in nici-o seara, pierdeam sirul la un moment dat).

Deci, poza.

Apropo, nici lui scribu nu i-a placut in Costinesti.

Caut cu disperare de doua zile uvertura Faust a lui Richard Wagner. Dau o bere/cafea/Cola/sticla de vin digitala sau live oricarei persoane care imi poate arata drumul spre aceasta uvertura.

Danke,
-HellSpawn.

Bun, am terminat cu Microsoft, pentru acum. Vreau sa va povestesc cam cat dureaza, si cum se obtine permisul in rRomania.

M-am apucat de scoala de soferi pe 28 februarie anul asta (deci, 2008), iar acum suntem in 19 august. Sase luni, atat a durat pana sa pot sustine proba practica pentru a-mi lua permisul. Nu-i de mirare din moment ce nu i-am ascultat pe cei ce mi-au zis inainte sa ma apuc de scoala, sa fac orele de condus cu cineva… recomandat de ei, care sa ma invete calumea, si sa nu ma amane tot timpul.

Am vrut sa demonstrez (desi nu stiu cui) ca se poate si fara pile, la noi in tarisoara. Am fost prost. M-am dus cu banii in mana la scoala de soferi, am platit X sedinte, si am cerut sa fac scoala pe un Opel Astra. “N-avem libere”. Asa ca am facut pe un Logan diesel. Ideea e ca nu am vrut nici in ruptul capului sa fac pe Matiz sau pe Chevrolet Spark, pentru ca sunt masini prea mici, si handicapate. Iar la cei ~190cm ai mei, ma simt intr-un Matiz ca intr-o cutie de carton.

In fine. Pe parcursul sedintelor am fost invatat urmatoarele:

• Cand pleci de pe loc nu ai treaba cu acceleratia. Pur si simplu ridici usor piciorul de pe ambreiaj, si cand l-ai ridicat de tot, poti sa calci si acceleratia.
• Vitezele se schimba in felul urmator: ridici piciorul de pe acceleratie, bagi picioru’ in ambreiaj, schimbi viteza, ridici usor piciorul de pe ambreiaj, si cand l-ai ridicat de tot calci acceleratia.
• Cand pleci din rampa, tii piciorul pe frana, dai drumu’ ambreiajului pana cand incepe sa tremure masina ca un tractor, apoi ridici incet piciorul de pe frana, si calci acceleratia abia dupa ce ai dat drumul ambreiajului.

Cei cu mai multa experienta, sau care au facut scoala calumea, stiu ca lucrurile de mai sus nu se fac in felul asta, pentru ca pana schimbi tu o viteza in halul descris mai sus, iti scade viteza de deplasare cu vreo 20km/h, sau pana pleci tu dintr-o rampa in felul ala, iti umplu toti soferii din spate frigiderul cu fel si fel de carnuri si mezeluri.

In fine, am terminat si eu scoala dupa vreo cateva luni de zile, si m-am dus la scoala de soferi ca sa ma programez pentru examenul scris. Dupa ce mi-au spus, mai mult sau mai putin, sa ma duc dracului si sa imi depun singur dosarul, si dupa ce am batut un drum luuung pana in Pipera, am reusit sa ma programez pentru examen in data de 27 iunie.

In ziua examenului am ajuns acolo pe la 7:15 dimineata, ne-am adunat vreo 200 de insi si am asteptat acolo vreo doua ore pana cand sa vina cineva sa ne strige comisiile si sa ne bage in sali. Evident ca numele meu de familie este mult prea greu de pronuntat pentru vreun politist si a trebuit sa astept pe hol pana sa imi aud numele, din greseala, strigat din sala de examinare. Cand am intrat in sala domnu’ politist era suparat ca de ce nu am intrat mai repede, si i-am spus ca nu mi-am auzit numele strigat… Mi-a spus ca data viitoare o sa mi-l aud sigur.

Sa te fut, domnu’ politist.

Cu mari peripetii am aflat si eu ce numar de ordine am, si am putut sa il scriu pe foaia de examen. Ne-a impartit ala foile… am inceput… in 10-15 minute terminasem tot, si asteptam sa treaca timpul de examinare (nici nu mai stiu cat e… 30 de minute, 45… whatever). A venit apoi un nene, ne-a strans foile, si ne-a zis sa ne ducem dracului in curte si sa-l asteptam acolo. Eu stiam ca lucrarea ti se corecteaza cu tine de fata, dar probabil era cineva in sala care isi aranjase examenul si nu puteau sa ne prosteasca pe fata.

Am luat examenul, dar nu stiu cu cate puncte, ca nu a binevoit sa ne spuna domnul politist. Celor ce am trecut ne-a spus ca daca dam examenul practic “azi” sa ne ducem la locatia X, iar celor care vor sa is programeze traseul in alta zi sa se duca in minim o saptamana la Pipera pentru ca nu ajung dosarele mai devreme. Iar celor care au picat examenul li s-a spus ca pe 6 august pot sustine inca odata proba.

M-am dus eu dupa o saptamana jumate la Pipera, iar tanti de la ghiseu mi-a zis ca domnu’ politist nu stia ce vorbeste si ca pe 6 august trebuie sa revin sa ma programez pentru examenul practic. Sase august pentru mine insemna a doua zi la mare. Ieri am fost pentru a ma programa… si pe 16 septembrie sper sa imi obtin permisul ca deja m-am saturat, si nu mai am nici un chef.

Sa te fut in gura domnu’ politist.

Am gasit insa prin telefon si urmatoarele trei poze care m-au facut sa zambesc. Sper sa aiba acelasi efect si asupra voastra.

[edit]
• Cainele din prima poza care pare prea satul, sau prea plictisit pentru a se infige in ciolanul ce ii sta in fata botului e facuta la Piata Sudului in capitala.
• A doua poza e facuta in incinta U.R.A. in ziua examenului la informatica.
• Ultima poza e facuta in curtea liceului economic “Hermes” intr-o zi de bac.
[/edit]

Nu-s tocmai cele mai comice imagini pe care sa le fi vazut vreodata, dar un zambet tot au reusit sa scoata din mine.

tutz-tutz-tutz-tutz-tutz MEGA DISCOTECA TINERETULUI VA INVITA IN ACEASTA SEARA LA O PETRECERE CU TZATZE SI BUCI LA UN MEGA CONCERT DE MEGA PROPORTII AL MEGA ARTISTULUI ZMAILII NU UITATI IN ACEASTA SEARA NUMAI LA MEGA DISCOTECA TINERETULUI PRIMELE 200 DE PERSOANE INTRA GRATUIT IAR PERSOANELE CU BRATARA PROMOTIONALA DE LA MEGA DISCOTECA TINERETULUI BENEFICIAZA DE O MEGA REDUCERE DE 50% tutz-tutz-tutz-tutz-tutz DA DRAGI PRIETENI DISCO RING VA INVITA DISEARA LA INCA UNA DIN PETRECERILE SALE VENITE DIRECT DE LA SPACE DIN IBIZA ESTE DESIGUR VORBA DE JUERGA LOCA GAYFEST OKTOBERFEST 2008FEST-FEST NUMAI IN ACEASTA SEARA IN DISCO RING PUTETI SA IL VEDETI PE DIGEI GAYBOY LAIF ON STAGE MIXAND CELE MAI TARI HITURI ALE ANULUI tutz-tutz-tutz-tutz-tutz CICA-LACA-CI-CHI-CEA, CICA-CICA-CICHI-CEA, TU ESTI SERVITOAREA MEAAAAAAAAAAAA, FA JEGOASO tutz-tutz-tutz-tutz-tutz

Ati inteles ceva? In fine… asta se aude pe plajele din Costineti aproximativ 20 de ore pe zi. Nu, nu exagerez deloc. Prin statiune circula Jeep-uri de-ale discotecilor Ring si Tineretului, pline cu boxe si cu animatoare imbracate care de care mai… deloc… pe plaja sunt X “scene” unde mixeaza viitori mai DJ ai rRomaniei, pe stradute sunt terase din care bubuie muzica, si altele din care bubuie manele (vezi CICA-LACA).

Va intrebati ce inseamna “tutz-tutz-tutz-tutz-tutz”? Ei bine incercati sa pronuntati carnatul ala punand un foarte mare accent pe litera “u”. Daca tot nu v-ati prins, “tutz-tutz-tutz-tutz-tutz” este prima, ultima si totodata UNICA melodie aparuta vreodata sub genul muzical minimal. Este, in acelasi timp, singura melodie care se aude in Costinesti, sau eventual manele mixate cu minimal.

Plaja din Costinesti? Pai, in mod normal o plaja este alcatuita din nisip si ceva scoici si pietre aduse de apa, corect? Regula nu se aplica in Costinesti, insa. In Costinesti plaja este in proportie de 80% alcatuita din chistoace de tigari, in 10% din cutii si pahare de bere, iar restul de 10% este rezervat nisipului. De apa nu am ce zice… e la fel de jegoasa ca si pe restul litoralului romanesc - traiasca PET-ul.

Ce fel de oameni se duc in Costinesti? Tigani, cocalari, pitipoance, manelisti, si fanii fideli ai terasei White Horse.

De ce m-am dus eu in Costinesti? Sunt fan fidel al terasei White Horse. O terasa in care mi-am petrecut toate vacantele pe care le-am avut in Costinesti, o terasa cu muzica buna - de la folk la heavy metal - cu bautura ieftina (ca doar nu-s handicapat sa dau 15 lei pe o bere in MEGA DISCOTECA TINERETULUUUUUUIIIIiiiuuiui cand in Horse pot s-o beau cu 2.5 lei). Bautura asta ieftina atrage totodata si clasele de oameni mentionate in paragraful anterior, totusi, desi au ochelari, curele, tricouri, pantaloni, si pantofi marca D&G, nu-si permit sa dea prea multi bani pe consumatie. Or fi dat toti banii pe imbracamintea “da firma”, cine stie.

O sa ma mai duc in Costinesti? Sincer sa fiu… nu cred. Experienta de anul asta m-a scarbit, si daca nu ar fi fost Horse-ul, nu cred ca as fi rezistat sapte zile acolo. La anu’, daca-s toate bune si frumoase, ma duc pe litoralul altor tari. Pe mine si pe prietena mea ne-a costat 20 de milioane “excursia” asta. Cu 28 de milioane puteam sa stam sapte (sau zece, I forget) zile la un hotel de patru stele de la Bulgari, si cu all-inclusive.

Mai pe seara, sau maine, o sa va povestesc mai pe indelete care a fost atmosfera din White Horse (pics included :P).

-HellSpawn.