Mass Distortion

Am scapat de summit si… parca imi pare rau, intr-un fel. De ales, nu ne-am ales cu nimic de pe urma summit-ului, decat poate cu niste expunere internationala. Dar expunerea asta nu prea ne ajuta cu nimic pe noi… sau poate ne ajuta dar nu imi dau eu seama cum (nici nu m-am gandit prea mult, recunosc).

Pai si-atunci, ce regret? Pai, imi pare rau ca mult discutatul culoar unic mai mult a ajutat circulatia din Bucuresti decat s-o afecteze in mod negativ. Astazi de exemplu, la trei zile dupa trecerea summit-ului, pe soseaua Colentina nu se poate circula. Sora mea a facut o ora si jumatate din Voluntari pana in apropiere de McDonald’s Colentina. Asta cu maxi-taxi. Si-apoi inca o ora jumatate pana acasa, pe jos. In mod normal, din fata casei mele pana la Bucur Obor nu ar trebui sa faci mai mult de 20-25 de minute. Nu mi s-a mai intamplat asta de cativa ani de zile, dar asa se intampla odata.

Imi mai pare rau ca odata cu summit-ul au plecat si toti maturatorii din Bucuresti. Cred ca se explica de la sine aceasta propozitie. Aproximativ o saptamana a fost o curatenie cum n-a fost de ani de zile in Bucuresti. Daca te chinuiai putin, cred ca puteai sa mananci de pe jos fara nici o problema. Vineri, 28 martie, in drum spre facultate am fost socat sa observa ca toti copacii si stalpii de pe drumul de la Piata Charles de Gaulle pana la Casa Presei Libere erau impodobiti, precum sorcovele, cu steaguri.

In fine, ma gandesc ca poate noi bucurestenii nu meritam un oras curat. Poate inteligentii nostri deputati si presedinti, si alte maimute de acest gen, considera ca noi bucurestenii meritam sa ne petrecem 20% cele 24 de ore ale unei zi, in dreptul unui semafor.

Ar mai fi de spus, dar nu ma mai obosesc.

Ii rog pe cititorii care nu sunt din Bucuresti sa ma scuze de discriminare, si ii mai indemn cu aceasta ocazie sa nu isi doreasca sa locuiasca in acest oras. Pentru ca acest oras este o porcarie.

Pe final, va dedic urmatoarea melodie: