Author Archive for HellSpawn

Still here

Stress

Sunt viu, sunt viu… Dar sunt foarte ocupat. Si mai vine si sesiunea, si eu nu am fost pe la facultate aproape deloc semestrul asta. I’m fucked.

Ne auzim in curand. ;)

Gradina Zoologica

Ca la zoo, in propria locuinta

Sunt genul de persoana cu elemente de caracter antisociale, si care ar da cu capul de toti peretii pe 90% dintre persoanele pe care le cunoaste, si pe 100% dintre cele pe langa care trece pe strada. Faptul ca sunt stresat de singurele mamifere bipede (pana acum) de pe planeta nu inseamna insa ca am ceva si impotriva animalelor… sau plantelor. Ba chiar din contra, prefer sa discut cu un cactus despre proiectul LHC, decat cu un cretin care nu stie ce e aia. Macar cactusul are bunul simt sa taca din gura.

In fine… avand cele spuse mai sus ca baza, stateam astazi si ma gandeam cam ce animale mi-am dorit eu pana acum sa am, si pe care dintre ele le-am avut. Ordinea in care sunt puse animalele din lista urmatoare nu are nici o semnificatie.

1. Caini
Caine

Creaturi interesante, cainii astia. Sunt niste animale foarte inteligente si loiale. Locuind la curte toata viata, am avut - si sper sa nu gresesc - opt caini. Doi dintre ei inca mai traiesc: Jimmy 3 si Adolf. Adolf va disparea in curand.

2. Pisici
Cat

Am ajuns la concluzia ca nu tu esti stapanul unei pisici. Tu esti doar aparatul care ii da mancare, apa si care o mai scarpina din cand in cand in locurile in care n-ajunge ea de una singura. Un motan isi are casa (relativ) prin curtea mea, si vreo alte doua sunt in trecere.

3. Sobolani
Sobolani

Chiar daca nu sunt priviti cu ochi buni de catre publicul larg (deh, ciuma bubonica nu-i de trecut cu vederea :P), sobolanii sunt niste animale foarte interesante. Sunt foarte inteligente, pentru un animal cu un creier cat o unghie, si nu sunt deloc jegosi, asa cum majoritatea oamenilor cred. Sobolanii crescuti special pentru a fi tinuti ca animale de companie nu au aspectul “murdar” (blana maro/gri inchis) pe care il au tovarasii lor din natura. Am cautat sobolani o gramada de timp, si nu am gasit pe nicaieri.

4. Porcii de Guineea
Porcii de Guineea

A trebuit sa ma multumesc cu unul dintr-asta dupa ce cautarea mea de sobolani a esuat. Sunt animale de turma, din cate am aflat, si e bine sa fie tinuti in grupuri pe cat posibil (grupuri, adica doi sau mai multi). Eu nu am decat unul momentan, si planuiesc sa mai bag unul in acvariu. Mizerie prea multa nu fac, insa trebuie facuta curatenie in cusca/acvariu/etc. odata la 3-5 zile, pentru ca altfel se impute treaba. La propriu :). E un animal interesant, dar static.

5. Gerbili
Gerbili

Un fel de cangur intersectat cu un soarece, gerbilii sunt niste fiinte foarte energice. Topaie prin cusca, sapa tunele prin rumegus… sunt in general animale de turma si se tin in grupuri. Te poti uita la ei ore in sir, probabil.

6. Hamsteri
Hamsteri

Hamsterii sunt frati cu gerbilii. Numai ca hamsterii sunt energici in reprize. Dorm sase ore, alearga doua. Din cate stiu eu, hamsterii sunt animale singuratice, insa i-am vazut tinuti si cate sase la un loc fara probleme. Am avut si eu, desi nu pentru foarte mult timp. Sunt niste mini-animale extraordinare.

7. Pasari
Pasari

Nu pot spune prea multe despre pasari. Am avut si eu pentru o scurta vreme un papagal perus, prietena mea are doi. Daca stau acum sa ma gandesc mai bine, parca e pacat sa tii pasarile intr-o cusca in care sa nu-si poata intinde aripile. Daca aveti pasari si le tineti in colivii, ar fi bine ca odata pe saptamana sa le dati drumul prin camera sa isi intinda aripile. Si cumparati-va o cusca mai mare :P.

8. Serpi
Serpi

Serpii sunt animale foarte greu de intretinut, la noi in rRomania cel putin. In primul rand datorita faptului ca nu se gaseste hrana pe nicaieri. In tarile mai… dezvoltate, sa zicem… se gasesc soareci morti (si inghetati), la magazinele de specialitate. S-ar putea sa spun prostii dar din cate stiu, un sarpe de marime mica (asa cum sunt majoritatea celor vanduti ca “animale exotice”) mananca doi soricei pe luna. N-am avut, insa am avut o lunga obsesie spre a avea unul.

9. Tarantule
Tarantule

Din nou, am avut o lunga obsesie fata de aceste insecte. Pe vremea cand imi doream eu asa ceva, nu se gaseau pe la noi din pacate. Acum se gasesc mai pe la toate magazinele de animale. La fel ca si serpii, aceste creaturi sunt greu de intretinut datorita mancarii care nu se gaseste. Din cate stiu, tarantulele de prin magazinele noastre poate fi hranite fie cu soricei, fie cu “gandaci americani”. Majoritatea proprietarilor isi cresc singuri hrana.

10. Pesti
Pesti

Pestii sunt o obsesie recurenta la mine. Am avut un acvariu (foarte) mic pe cand eram mai mic, insa eram nu foarte documentat in ceea ce priveste acvariile si in 3 zile mi-au murit toti pestii. In chinuri, evident. Asta vara iar am avut o obsesie fata de pesti/acvarii, si chiar planuiam sa imi construiesc un acvariu de peste 100 de litri. L-am convins pana si pe tata sa ma finanteze (costa o gramada de bani echipamentele). Apoi mi-a trecut. Ieri insa mi-am adus aminte de acest peste, si obsesia a revenit. De data asta insa, m-am reprofilat pe acvarii mai mici, pana in 50 de litri. O sa-mi treaca. Despre acvariile cu pesti nu pot spune decat ca sunt foarte calmante. Poti sta ore in sir sa te uiti la pesti cum dau ture prin acvariu, mai ales daca ai un “stol” de neoni. Intretinerea este relativ minima, apa necesitand schimbare doar odata pe saptamana - in proportie de 25% - iar mancare, de doua/trei ori pe zi (exista si hranitoare automate, ce pot fi programate).

11. Soparle
Soparle

De dorit nu mi-am dorit decat un gecko, insa am renuntat relativ repede la idee. Din nou problema cu hrana care nu se gaseste. De gasit, se gasesc fel si fel de soparle in magazinele de animale autohtone. Iguane, gecko, agame cu barba… chiar si crocodili, caimani si aligatori, pe la bisnitari. Terariu pe masura sa ai, in rest ele o duc bine.

Cam asta ar fi tot. Poate-mi fac acvariu :).

A trecut prosteala

A trecut prosteala

Am scapat de summit si… parca imi pare rau, intr-un fel. De ales, nu ne-am ales cu nimic de pe urma summit-ului, decat poate cu niste expunere internationala. Dar expunerea asta nu prea ne ajuta cu nimic pe noi… sau poate ne ajuta dar nu imi dau eu seama cum (nici nu m-am gandit prea mult, recunosc).

Pai si-atunci, ce regret? Pai, imi pare rau ca mult discutatul culoar unic mai mult a ajutat circulatia din Bucuresti decat s-o afecteze in mod negativ. Astazi de exemplu, la trei zile dupa trecerea summit-ului, pe soseaua Colentina nu se poate circula. Sora mea a facut o ora si jumatate din Voluntari pana in apropiere de McDonald’s Colentina. Asta cu maxi-taxi. Si-apoi inca o ora jumatate pana acasa, pe jos. In mod normal, din fata casei mele pana la Bucur Obor nu ar trebui sa faci mai mult de 20-25 de minute. Nu mi s-a mai intamplat asta de cativa ani de zile, dar asa se intampla odata.

Imi mai pare rau ca odata cu summit-ul au plecat si toti maturatorii din Bucuresti. Cred ca se explica de la sine aceasta propozitie. Aproximativ o saptamana a fost o curatenie cum n-a fost de ani de zile in Bucuresti. Daca te chinuiai putin, cred ca puteai sa mananci de pe jos fara nici o problema. Vineri, 28 martie, in drum spre facultate am fost socat sa observa ca toti copacii si stalpii de pe drumul de la Piata Charles de Gaulle pana la Casa Presei Libere erau impodobiti, precum sorcovele, cu steaguri.

In fine, ma gandesc ca poate noi bucurestenii nu meritam un oras curat. Poate inteligentii nostri deputati si presedinti, si alte maimute de acest gen, considera ca noi bucurestenii meritam sa ne petrecem 20% cele 24 de ore ale unei zi, in dreptul unui semafor.

Ar mai fi de spus, dar nu ma mai obosesc.

Ii rog pe cititorii care nu sunt din Bucuresti sa ma scuze de discriminare, si ii mai indemn cu aceasta ocazie sa nu isi doreasca sa locuiasca in acest oras. Pentru ca acest oras este o porcarie.

Pe final, va dedic urmatoarea melodie:

O juma’ de Dacia

Na, sa mai spuna cineva ca Dacia nu-i o masina rezistenta.

“Samit” fericit dragii mosului!

S-aveti un \"samit\" fericit!

Summit in sus, summit in jos. Summit in stanga, summit in dreapta. Summit in spate, summit in fata. De aproape doua saptamani numai de summit auzim.

Ma uit pe diverse canale de stiri in momentele de publicitate de pe Descopery Channel, si dau de fel si fel de dudui sau neni care mai au putin si sar de disperare cand vorbesc despre Basescu care (cacofonie in ton cu personajele acestui articol) ne da la Bush, despre Bush cum a venit el cu Er Fors Uan in Romanica noastra, despre cum a dat Bush mana cu Basescu, si apoi despre cum a dat Basescu mana cu Bush.

De neratat si momentele in care Bush se duce la baie pentru a se… gandi… precum si momentele in care Bush a mancat inghetata. Sa nu uitam despre cum s-a urcat Bush in masina. De asemenea de trecut in agenda, si de comentat, fiecare cuvant care iese pe gura maimutei. Err, ma scuzati, vroiam sa zic “pe gura lui Bush” dar mi-au luat-o gandurile inainte.

De neuitat si cum “antrenamentele de coloana oficiala” au accidentat o femeie din Republica Moldova si au lasat-o apoi juma’ de ora pe jos in loc s-o duca la Spitalul de Urgenta (aflat la 10 minute distanta). De neuitat si ca femeia aia a murit pentru ca nu a fost transportata cat mai rapid la spital (au asteptat ambulanta in loc s-o duca aia de acolo).

Notati va rog si faptul ca nenea Bush s-a basit de exact 13 ori de la aeroportul Kogalniceanu pana la baza militara din apropiere. Aveam aceasta informatie gratie jurnalistilor de la Realitatea TV care le-au numarat pe toate.

Ah, si sa nu uitati va rog ca mai sunt si alti invitati la summit da’… sa mor daca mai stiu care… las’ ca ne punem baza in Bush, ca face reiting. Doar e cel mai puternic om al planetei. Dupa Putin.

“Te iubim, Bushulica!” scrie pe tarisoara noastra. Si apoi, cu scris mai mic, ne si semnam: “Semnat, ai tai pupincuristi, poporul roman!”.

Suntem penibili, si aproape ca ne mandrim cu asta.

George Pruteanu, decedat

La revedere, domn\' Pruteanu

Prin intermediul Y!M am aflat de la Dan ca George Pruteanu a murit in urma unui infarct miocardic.

Pacat. Era unul din putinii oameni din tara asta care aveau intradevar ceva inteligent de spus.

La revedere, domn’ Pruteanu.