Doua luni si opt persoane mai tarziu

Exista un fel de moda pe la noi care spune ca atunci cand implinesti 18 ani primul lucru pe care trebuie sa-l faci este “sa dai de permis”. Toata lumea se inscrie la scoala de soferi, invata legislatie (sau nu, dupa caz), da examene, da spagi peste spagi ca altfel nu pui mana pe permis… o mare bataie de cap. Eu nu prea am intrat in randurile acestei mode se pare, din moment ce a durat inca un an si jumatate pana sa ma hotarasc sa-mi iau permis de conducere.

Si mi-am luat permis cu simplul scop de-al tine in portofel degeaba, ca masina oricum n-am si nici nu o sa am prea curand pentru ca standardele mele in ceea ce priveste masinile si computerele sunt identice… adica prea ridicate si/sau excentrice. Pentru mine nu-i suficient “sa fie masina”, pentru mine trebuie sa fie… mai altfel.

Dar dupa toata alergatura si dupa toti nervii pe care mi-i-am tocit pana cand am putut sa pun mana, fizic vorbind, pe acel permis putin mi-a pasat de bucata de plastic pe care am primit-o. Pana acum doua zile cand am observat ca mi-a fost gresit numele.

Acum, nu stiu in ce parte sa-mi directionez nervii… Sa fiu nervos pe bunicul meu pentru ca atunci cand au fost deportati in rRomania nu a putut sa-si puna si el numele de familie Costea precum toti fratii lui, optand in schimb pentru o porecla care nu stie nimeni ce inseamna? Probabil. Sa fiu nervos pe functionarii care nu citesc cu atentie numele celor pe care-i servesc, nici macar atunci cand observa ca e un nume complicat ca dracu’? Probabil. Sa fiu nervos pe celelalte sapte persoane care au studiat permisul meu si n-au observat greseala? N-are logica. Sa fiu nervos pe mine pentru ca nu m-am uitat mai cu atentie, mai ales cand stiam ca aproape nimeni nu e capabil sa-mi scrie numele corect? Absolut.

Sa-l ia dracu’ de nume, sa-l ia dracu’ de permis…

Acest articol a fost scris Marti, 28 Octombrie 2008, la ora 1:16 pm şi este arhivat sub categoria Nervi. Poţi urmări comentariile acestui articol folosind feedul RSS 2.0. Poţi lăsa un comentariu, sau un trackback de pe siteul tău.

2 comentarii

chris / 29 Octombrie 2008 la ora 9:30 pm

hehe..la mine a durat 5 ani..pana sa`mi iau permis:)) m`a batut papa`la cap..pana m`a disperat! si am dat de permis..de gura lui.

HellSpawn / 29 Octombrie 2008 la ora 11:05 pm

Ce-atata bataie de cap nu-nteleg… nu-i de parca stau cu masina in fata casei…

Scrie un comentariu